Printre cărțile care au așezat Valea Jiului pe o hartă literară, una vine dintr-o direcție neașteptată. Castelul din Carpați, romanul lui Jules Verne apărut în 1892, plasează acțiunea în Transilvania, într-un sat de la poalele Retezatului, și numește în text locuri reale din Valea Jiului: Petroșani, Petrila, Livezeni, râul Jiu, Pasul Vulcan. Pentru un scriitor care nu a călcat niciodată în România, precizia geografică surprinde. Și ridică o întrebare care îi ține ocupați pe cercetători de peste un secol: de unde a venit castelul?
Ce spune romanul despre Valea Jiului
Povestea se petrece în satul Werst, devenit Verești în traducerile românești, așezat pe versantul unui munte numit în carte Pleșa, nu departe de Jiu. Personajele sunt oameni ai locului: ciobanul Frik, care vede prin luneta unui negustor ambulant un fum ieșind din ruinele unui castel părăsit; judele satului, Koltz; hangiul Jonas, cu hanul său „La Regele Matei"; un medic și un învățător. Din acest sat pornesc temerile, superstițiile și, în cele din urmă, expediția spre castelul pe care toată lumea îl crede bântuit.
Verne descrie valea, râurile și munții cu nume ușor deformate, dar ușor de recunoscut, și aduce în peisaj o noutate pentru vremea sa: aparent supranaturalul din castel primește, la final, o explicație tehnică, cu electricitate și înregistrări sonore. Este unul dintre motivele pentru care romanul este citit astăzi ca un precursor al literaturii științifico-fantastice. Nu reproducem aici fragmente din carte; este o lectură de câteva ore, potrivită pentru o seară liniștită după o zi pe traseu.
Dezbaterea despre sursa de inspirație
Ipoteza citată frecvent leagă castelul din roman de Cetatea Colț, o fortificație din secolul al XIV-lea ridicată de familia Cândea pe o stâncă de la intrarea în valea Râușorului, în Țara Hațegului, la poalele Retezatului. Ideea a fost lansată de Simion Săveanu și preluată de Ion Hobana, specialistul român în opera lui Verne, în cărțile sale despre scriitor. Argumentele țin de nume, judele Koltz trimițând la Colț, de poziția pe stâncă și de peisajul general al zonei.
Este, totuși, o teorie, nu un fapt stabilit. Chiar Hobana notează că dimensiunile castelului descris în roman nu se potrivesc cu incinta modestă de la Colț, iar alți autori au plasat fortăreața imaginară în zona Pasului Vâlcan, mai aproape de Valea Jiului propriu-zisă. Ce este documentat: Jules Verne nu a vizitat niciodată România și a lucrat după relatări de călătorie și lucrări geografice ale epocii; fiul său, Michel, ar fi ajuns în zonă abia după apariția cărții. Restul rămâne interpretare. O interpretare frumoasă, dar interpretare.
Ce înseamnă azi acest fir literar pentru vizitatori
Pentru cine vine la Petroșani, legătura cu Verne este un pretext bun de a privi altfel locurile. Defileul Jiului, Pasul Vâlcan, satele de sub Retezat capătă un strat în plus atunci când știți că au fost, fie și de la distanță, decor de roman. Cetatea Colț, aflată dincolo de masiv, în comuna Râu de Mori, se poate vizita ca excursie de o zi prin Hațeg, iar ruinele, cu turnul principal încă în picioare, merită drumul chiar și fără povestea lui Verne. Romanul a fost ecranizat de mai multe ori, inclusiv în două producții românești, în 1957 și 1981, o variantă pentru cei care preferă filmul cărții.
Există și un fir mai puțin vizibil, dar la fel de interesant: ciobanul Frik, cu turmele lui de pe versantul muntelui, seamănă cu felul de viață al momârlanilor, comunitatea pastorală a Văii Jiului, prezentă aici cu mult înainte de industria minieră. Este o asociere pe care unii cititori o fac firesc, nu o concluzie a cercetătorilor, dar ea arată cât de bine se potrivește romanul cu ritmul real al zonei.
Literatura nu ține loc de hartă, dar poate da sens unui drum. Dacă vreți să urmați acest fir cultural cu o bază fixă în Petroșani, camerele noastre de închiriat sunt aproape de centru și de drumurile spre Hațeg, Retezat și Pasul Vâlcan, cu parcare la unitate și confirmare în scris. Scrieți-ne perioada dorită și numărul de persoane, verificăm disponibilitatea și vă răspundem cu toate detaliile de la început.